EVALUARE PSIHOLOGICA – TESTE UTILIZATE

I. ADHD SI AUTISM

ASRS

ASRS® este reprezentat de un set de scale de evaluare construite pentru a măsura comportamente asociate Tulburărilor de Spectru Autist (TSA) apărute în cazul copiilor și tinerilor cu vârste cuprinse între 2 și 18 ani. Aceste evaluări sunt realizate fie de către părinți, fie de către educatori, învățători, profesori sau de către toți aceștia. ASRS® conține itemi relaționați cu tulburarea de tip autist, tulburarea Asperger și tulburarea pervasivă de dezvoltare fără altă specificație (TPD-FAS).

Scalele ASRS®
Scorul total (Are multe caracteristici comportamentale similare persoanelor diagnosticate cu TSA.)
Scalele ASRS (doar pentru formele lungi)

1. Social/Comunicare (Folosirea inadecvată a comunicării verbale și nonverbale: inițiere, angajare și menținere a contactului social).
2. Comportamente neobișnuite (Are probleme în tolerarea schimbărilor rutinei zilnice. Se angajează în comportamente fără un sens aparent, stereotipe. Exagerarea reacțiilor la experiențe senzoriale.)
3. Autoreglare (doar pentru ASRS 6-18 ani) (Prezintă deficiențe de atenție sau al controlului motric/al impulsivității; are o atitudine contestatară.)
4. Scale DSM-IV-TR (Prezintă simptome direct corelate cu criteriile de diagnostic ale TSA din DSMIV- TR.)

Scale de tratament (doar pentru formele lungi)

1. Socializare cu copiii de aceeași vârstă (Prezintă un interes și o capacitate scăzută în a se angaja în activități de clădire și menținere a unor relații cu alți copii.)
2. Socializare cu adulți (Prezintă un interes și o capacitate scăzută în a se angaja în activități de clădire și menținere a unor relații cu adulții.)
3. Reciprocitate socială / emoțională (Prezintă abilități limitate în a oferi un răspuns emoțional adecvat la o situație socială.)
4. Limbaj atipic (Comunicarea verbală poate fi repetitivă, nestructurată sau neconvențională.)
5. Stereotipii (Se angajează în comportamente, sunete sau mișcări repetitive, aparent lipsite de obiectiv.)
6. Rigiditate comportamentală (Tolerează cu dificultate schimbările în rutină, în activități sau comportamente; aspectele mediului înconjurător trebuie să rămână neschimbate.)
7. Sensibilitate senzorială (Reacționează exagerat la unii stimuli senzoriali, auditivi, vizuali, olfactivi sau gustativi.)
8. Atenție/Autoreglare (ASRS 2-5 ani) (Prezintă dificultăți în direcționarea atenției asupra unui singur lucru în timp ce ignoră distractorii, pare dezorganizat. Prezintă deficiență în controlul impulsiilor și motricității; are o atitudine contestatară.)
9. Atenție (ASRS 6-18 ani) (Prezintă dificultăți în direcționarea atenției asupra unui singur lucru și în ignorarea distractorilor, pare dezorganizat.)

SCQ

SCQ® este al treilea component al triadei recunoscute la nivel internaţional drept standard de aur pentru evaluarea autismului, alături de Autism Diagnostic Interview-Revised (ADI®-R) și Autism Diagnostic Observation Schedule, Second Edition (ADOS®-2). Cunoscut anterior sub denumirea de Autism Screening Questionnaire (ASQ), acest instrument concis ajută la evaluarea abilităţilor şi funcţionării sociale a copiilor care pot suferi de autism sau de alte tulburări din spectrul autismului.
Chestionarul poate fi utilizat pentru a evalua orice persoană cu vârsta peste 4 ani, atât timp cât vârsta sa mentală este peste 2 ani. Chestionarul este disponibil în două variante – Pe parcursul întregii vieți – legat de evaluarea de-a lungul vieţii (Lifetime) şi Actual – legat de evaluarea situaţiei curente (Current). Fiecare dintre formulare cuprinde 40 de întrebări la care este solicitat un răspuns dihotomic. Ambele variante pot fi administrate direct părintelui sau tutorelui, care poate oferi răspunsurile fără a necesita supervizarea unui specialist. Fiindcă are o durată de completare de mai puțin de 10 minute, SCQ® reprezintă o modalitate eficientă pentru a determina dacă o persoană ar trebui sau nu să fie inclusă într-un program complet de evaluare diagnostică.

Scalele SCQ®

1.Interacţiuni sociale reciproce (cum ar fi zâmbetul social, interesul faţă de alţi copii şi oferirea de sprijin celorlalţi);
2.Comunicare (incluzând folosirea gesturilor convenţionale, a schimburilor de replici şi a exprimărilor stereotipice);
3.Pattern-uri de comportament restrâns, repetitiv sau stereotipic (incluzând interesele restrânse şi preocupările neobişnuite);
Suplimentar, SCQ® include o întrebare despre auto-agresivitate şi o întrebare despre funcţionarea curentă a limbajului persoanei evaluate.

II.ANXIETATE, DEPRESIE SI PSIHOPATOLOGIE COPIL SI ADOLESCENT

CDI

CDI® evaluează prezenţa şi severitatea anumitor simptome depresive ale copiilor și adolescenților cu vârste între 7 și 19 ani, în vederea elaborării unui plan de tratament. Este utilizat cel mai adesea în şcoli, clinici de consiliere şi secţii de pediatrie de către psihologi, asistenţi social, consilieri şi alţi specialişti în sănătate mintală. CDI® diferenţiază copiii cu tulburări depresive sau distimice de elevii normali, dar şi de cei cu alte tulburări psihiatrice. CDI® este ideal oricând este necesară o evaluare a depresiei şi a problemelor asemănătoare ale copiilor, care să fie în acelaşi timp rapidă, dar totuşi completă prin scorurile factoriale oferite. De asemenea, CDI® este ideal atunci când sunt necesare informaţii clinice mai amănunţite.
Versiunea scurtă, CDI:S, a fost construită empiric pentru a oferi o evaluare rapidă şi uşor de măsurat a simptomelor depresive. Este ideală pentru măsurarea modificărilor înregistrate în ceea ce priveşte severitatea simptomelor şi progresul tratamentului. Este de asemenea utilizată frecvent ca instrument de screening. În general, CDI® şi CDI:S oferă rezultate comparabile.
Unul dintre avantajele CDI este acela că oferă şi două variante de heteroevaluare, una destinată părinţilor (CDI:P), iar cealaltă profesorilor (CDI:T). Itemii acestora corespund celor din CDI® şi CDI:S, fiind însă formulaţi corespunzător. Aceste versiuni oferă dimensiuni multiple evaluării şi răspund nevoii existenţei mai multor puncte de vedere asupra simptomelor aceluiaşi copil. Părinţii evaluează comportamentul observat al copiilor acasă, în situaţii de familie din afara clasei, în timp ce profesorii evaluează comportamentul copiilor în situaţii academice şi sociale la şcoală. Astfel, cele două evaluări sunt complementare.

Scalele CDI
Forma lungă oferă un Scor total, precum şi scoruri la 5 scale:
scala Dispoziție negativă (Negative Mood);
scala Probleme interpersonale (Interpersonal Problems);
scala Ineficienţă (Ineffectiveness);
scala Anhedonie (Anhedonia);
scala Stimă de sine scăzută (Negative Self-Esteem).

CDI:S oferă un singur Scor total.
CDI:P şi CDI:T prezintă un Scor total, precum şi câte două scoruri corespunzătoare celor două scale componente:
Scala Probleme emoţionale;
Scale Probleme funcţionale.

MACI

MACI® este un instrument psihometric de evaluare multiaxială a caracteristicilor de personalitate și a sindroamelor clinice la adolescent, conform simptomatologiei DSM-IV. MACI® a fost dezvoltat în colaborare cu psihiatri, psihologi și alți specialiști din domeniul sănătății mentale cu experiență în lucrul cu adolescenți. Prin urmare, acesta reflectă problemele cele mai relevante pentru înțelegerea comportamentului și preocupărilor adolescenților.
Instrumentul MACI® are la bază o teorie coerentă în domeniul personalității și psihopatologiei, cu o valoare interpretativă crescută. Scalele de personalitate reflectă variantele tulburărilor de personalitate, rafinate prin modelul autorului, Dr. Theodore Millon.
MACI® se adresează perioadei de vârstă 13-19 ani și necesită un nivel de înțelegere a cuvântului scris corespunzător clasei a șasea. Conține 160 de itemi cu răspuns Adevărat-Fals, fiind mult mai scurt decât alte instrumente comparabile. Testul este autoadministrabil. Cei mai mulți dintre adolescenți termină completarea testului în 25 de minute, aspect care minimizează rezistența adolescenților. Astfel, MACI® facilitează obținerea unei cantități maxime de informații cu un efort minim din partea respondenților.

Scalele MACI®
MACI® conține 31 de scale care returnează scoruri BR (base rate):

12 Patternuri de personalitate (Axa II) însoțite de câte trei Scale fațetă Grossman. Scalele fațetă Grossman ajută clinicianul să aprofundeze utilitatea MACI® prin identificarea domeniilor cele mai problematice pentru adolescent, oferind astfel un ghid optim pentru terapie și consiliere.
1.Introvertit: Expresie impasivă, Apatic temperamental, Neangajat interpersonal;
2.Inhibat: Expresie agitata, Aversiv interpersonal, Imagine de sine alienata;
3.Trist: Temperament trist, Expresie neconsolată, Pesimist cognitiv;
4.Supus: Docil interpersonal, Temperament pacifist, Incompetent expresiv;
5.Dramatic: Căutare de atenție în relațiile cu ceilalți, Imagine de sine sociabilă, Instabil cognitiv;
6.Egoist: Imagine de sine admirabilă, Expansiv cognitiv, Exploatator interpersonal;
7.Insubordonat: Impulsiv expresiv, Mecanism demonstrativ, Iresponsabil interpersonal;
8.Puternic: Dur interpersonal, Precipitat expresiv, Mecanism de izolare;
9.Conformist: Disciplinat expresiv, Respectuos interpersonal, Imagine de sine conștiincioasă;
10.Opoziționist: Imagine de sine nesatisfăcătoare, Expresie plină de resentimente, Interpersonal contrar celorlalți;
11.Auto-devalorizare: Neîncrezător cognitiv, Imagine de sine nefavorabilă, Temperament disforic;
12.Tendințe borderline: Temperament labil, Capricios cognitiv, Imagine de sine incertă.

Opt Preocupări exprimate, care evaluează sentimentele și atitudinile în legătură cu probleme care tind să preocupe majoritatea adolescenților cu probleme:
1.Identitate difuză,
2.Auto-depreciere,
3.Dezaprobare corporală,
4.Disconfort sexual,
5.Insecuritate în raport cu covârstnicii,
6.Lipsa interesului social,
7.Neînțelegeri în familie,
8.Abuz în copilărie.

Șapte Sindroame clinice frecvent întâlnite la populația adolescentă:
1.Disfuncții alimentare,
2.Predilecție spre abuz de substanțe,
3.Predispoziție spre delincvență,
4.Tendințe impulsive,
5.Trăiri anxioase,
6.Trăiri depresive,
7.Tendințe suicidare.

Trei Indici de modificare, meniți să evalueze stilul de răspuns al persoanei evaluate:
1.Dezvaluire,
2.Dezirabilitate,
3.Devalorizare.
Testul mai oferă și rezultatul unei scale de Validitate.

M-PACI®

M-PACI® este un instrument comprehensiv special creat pentru a ajuta specialistul în domeniul sănătății mentale să identifice corect problemele psihologice ale copiilor cu vârsta de 9-12 ani. Spre deosebire de instrumentele care se axează pe o singură arie, cum ar fi anxietatea sau depresia, evaluarea cu M-PACI® oferă o viziune integrată, care sintetizează stilurile de personalitate emergente și sindroamele clinice, ajutând specialiștii în detectarea semnelor timpurii ale tulburărilor corespunzătoare Axei I și Axei II.
Testul are la bază o teorie coerentă în domeniul personalității și psihopatologiei, cu o valoare interpretativă crescută, fiind un instrument de evaluare multiaxială care reflectă experiența clinică și psihometrică autorului său, Dr. Theodore Millon. M-PACI® conține 97 de itemi, cu răspuns Adevărat-Fals. Completarea durează 15-20 de minute și necesită un nivel de înțelegere a cuvântului scris de clasa a treia. Inventarul este compus din 14 scale de profil grupate în două seturi: Patternuri de personalitate emergente şi Semne clinice curente, la care se adaugă două scale de validitate.

Scalele M-PACI®

Șapte Patternuri de personalitate emergente:
1.Supus
2.Sociabil
3.Încrezator
4.Insubordonat
5.Conformist
6.Inhibat
7.Instabil

Șapte Semne clinice curente:
1.Anxietate/Frica
2.Deficit de atentie
3.Tendinte obsesiv-compulsive
4.Probleme de conduita
5.Comportamente disruptive
6.Dispoziție depresivă 
7.Distorsionarea realității

Doi Indicatori de validitate a răspunsului:
1.Invalidare;
2.Caracterul negativ al răspunsului.

MASC

MASC® este un instrument de screening practic și eficient pentru măsurarea anxietății la copiii cu vârstele cuprinse între 8 și 19 ani. MASC® oferă o evaluare fidelă și validă a simptomelor de anxietate în domeniile majore ale acesteia, cu o înaltă putere discriminativă. Scala include și reconciliază observații multiple, cum ar fi atât evaluările completate de copii, cât și de către părinți. De asemenea, MASC® a fost proiectat astfel încât să fie sensibil la efectul intervențiilor terapeutice. Aceste aspecte definesc MASC® ca cel mai util instrument de evaluare a anxietății la copii și adolescenți existent până în prezent. Chestionarul include o forma prescurtată – MASC®-10 – ce poate fi utilizată în situații speciale în care este necesară o evaluare rapidă (pe baza a 10 itemi) a simptomelor de anxietate.

Scalele MASC®
Considerat cel mai util instrument de evaluare a anxietății la copii și adolescenți existent până în prezent, MASC® constă din 39 de itemi distribuiți în:
patru scale de bază (Simptome Fizice, Evitarea Lezării, Anxietate Socială și Separare/Panică);
câte două subscale la primele trei scale de bază: Tensiune și Simptome somatice, Perfecționism și Coping anxios; Frici de umilire și Frici de performanță;
o scală ce măsoară anxietatea totală;
doi indici majori (Indicele Tulburărilor Anxioase și Indicele de Inconsistență).
Profilul MASC® permite prezentarea vizuală a scorurilor evaluării și comparația cu grupul normativ corespunzător. Conversia scorurilor brute în cote T se face automat în momentul completării formularului MASC® de trasare a profilului. Nu sunt necesare tabele speciale de cotare întrucât toata informația necesară cotării este inclusă în formularul de cotare manuală și formularele de trasare a profilului. Există etaloane separate pentru copiii (băieti și fete) aflați în intervale de vârstă cuprinse între 8 și 19 ani (8-11 ani, 12-15 ani și 16-19 ani). Aceasta informație este bazată pe un larg eșantion normativ (N=2398). De reținut că versiunea cu zece itemi a MASC®, oferă un unic scor total de anxietate.

III. TERAPIE

C.A.T.®

C.A.T.® este o tehnică aperceptivă tematică destinată utilizării cu scop pediatric. Conceput ca o extensie a Testului Aperceptiv Tematic (T.A.T.®), C.A.T.® îi are ca autori pe Leopold Bellak și pe David Abrahams, și reprezintă o metodă foarte utilă de identificare a problemelor specifice copiilor, mai ales în cazurile în care ludicul poate avea un impact mai benefic în evaluare.
C.A.T.® conține 10 planșe ce înglobează temele predilecte ale acestei etape de vârstă: problemele de hrănire în mod specific, şi problemele orale la modul general; rivalitatea între fraţi; atitudinea faţă de figurile parentale şi modul în care acestea sunt apercepute; relaţia copilului cu părinţii văzuţi ca un cuplu (complexul oedipal), şi culminarea acestuia cu scena originară, adică fantasmele copilului legate de a-şi vedea părinţii împreună în pat; fanteziile copilului pe tema auto/hetero-agresivității; percepția acestuia legată de acceptarea lui de către lumea adulţilor şi teama lui de a fi singur noaptea, aflată într-o posibilă legătură cu masturbarea, comportamentul legat de oliţă şi felul în care gestionează părinţii răspunsurile copilului la acestea. C.A.T.® a fost creat pentru a facilita înţelegerea relaţiilor copilului cu figurile importante şi cu pulsiunile. Cu ajutorul său pot fi aflate despre structura copilului, defensele lui, modalitatea lui dinamică de a reacţiona la şi de a face faţă propriilor probleme legate de creştere.
Temele investigate pe baza planșelor C.A.T.®
Utilizând 10 planșe în care diferite animale antropomorfizate (pentru versiunile cu stimuli animali Clasic și Color), respectiv diferite persoane (pentru versiunea Uman), sunt ilustrate în diverse situații, testul solicită copiilor construirea de mici povestiri pe marginea acestor imagini. Dacă planșele Clasic, Color și Uman sunt sinonime, pentru teme suplimentare se recomandă planșele C.A.T.®-Suplimentar. În administrarea C.A.T.® trebuie ţinut cont de problemele care apar în general atunci când e vorba de testarea copiilor. Trebuie stabilit un raport bun cu copilul. Acest lucru se poate dovedi foarte dificil mai ales cu copiii mici, precum şi cu cei care suferă de diverse tulburări. De câte ori este posibil, C.A.T.® ar trebui prezentat ca un joc, nu ca un test.

Conținutul planșelor (1-10 Clasic/Color cu stimuli animali, fie aceleași teme 1-10, dar cu figuri umane pentru Uman*)
O serie de studii care s-au axat pe o comparație între efectele figurilor animale ale  C.A.T.® versus figurile umane  C.A.T.®-U, sugerează că unii copii par să se descurce mai bine atunci când au de-a face cu stimuli sub de forma umană. Cercetările au arătat că aceste preferințe pot fi asociate cu variabile de personalitate specifice, cu variabile de vârstă, IQ sau cu mecanismele tipice de apărare. Un alt motiv important pentru crearea unui echivalent uman al  C.A.T.® a fost descoperirea că în practica clinică, copiii cu vârsta cuprinsă în intervalul 7-10 ani, consideră stimulii animali ca fiind prea copilăresti și lucrează mai bine cu cei umani.
Planşa 1. Pui stând în jurul unei mese pe care se află un vas mare cu mâncare. Într-o parte se află o găină mare, cu un contur șters.
Planşa 2. Un urs trăgând dintr-o parte de o funie, în timp ce de cealaltă parte trag un alt urs și un pui de urs.
Planşa 3. Un leu cu pipă și cu baston, stând pe un scaun: în colțul din dreapta jos, un șoricel apare într-o gaură.
Planşa 4. Un cangur cu o pălărie pe cap, cărând un coș cu o sticlă de lapte; în buzunarul său este un pui de cangur cu un balon; pe bicicletă, un pui mai mare de cangur.
Planşa 5. O cameră întunecată cu un pat mare in fundal; în prin: plan, un cuib în care sunt doi pui de urs.
Planşa 6. O peșteră întunecată cu două figuri de urs slab conturate în fundal; un pui de urs stă întins în print plan.
Planşa 7. Un tigru cu colții dezveliți și cu gheare sărind la o maimuță care, de asemenea, face un salt în aer.
Planşa 8. Două maimuțe adulte stând pe o sofa bând o ceașcă de ceai. O maimuță adult în fundal stând pe un taburet vorbind unei maimuțe copil.
Planşa 9. O cameră întunecată văzută printr-o ușă deschisă dintr-o cameră iluminată. În camera întunecată este un pătuț de copil în care un iepuraș stă în șezut privind spre ușă.
Planşa 10. Un cățeluș stând cu fața în jos pe genunchii unui câine adult: ambele figuri cu un minimum de expresie a trăsăturilor. Personajele sunt situate în prim planul unei băi.

Conținutul planșelor suplimentare
Cuprind 10 ilustrații cu contur neregulat, reprezentând animale în diferite situații și au fost create pentru a fi administrate alături de planșele clasice. Relativa ambiguitate a acestor stimuli le permite copiilor să îi interpreteze în moduri diferite atunci când sunt rugați să povestească despre imagini. Temele incluse în planșe sunt: teama legată de vătămarea fizică și problemele legate de activitățile sociale, relația cu profesorul, fantazarea legată de dorința de a deveni adult, conflictul stârnit de apariția unui frate, imaginea corporală, sentimentele legate de competiția cu covârstnicii, temerile sau traumele legate de boli și instituții medicale, ideile despre diferențele de gen și despre sarcina mamei.

Planşa 1. Această planşă arată patru copii-şoricei pe un tobogan. Unul tocmai se pregăteşte să alunece, unul pe cale să pornească, iar ceilalţi doi se urcă pe scară. Primul şi al treilea sugerează sexul masculin, iar al doilea şi al treilea sugerează sexul feminin (rochiţe, fundiţe în păr).
Planşa 2. O situaţie în sala de clasă, cu trei maimuţe mici, două aşezate tipic în băncile de şcoală, una stând în picioare cu o carte în mână, iar una dintre maimuţele aşezate îşi ţine coada.
Planşa 3. Această imagine arată copii care se joacă „de-a casa”. Tata-şoarece, cu ochelari mult prea mari pentru el şi aparţinând evident unui adult, primeşte ceva de băut de la mama-şoarece, în timp ce de jur împrejurul lor sunt împrăştiate jucării şi o păpuşă bebeluş în cărucior.
Planşa 4. Un urs mare stă aşezat, ghemuit în faţă, ţinând un copilaş urs în poală şi în braţe.
Planşa 5. Această planşă reprezintă un cangur cu cârje şi cu o coadă şi un picior bandajate.
Planşa 6. Un grup de patru vulpi – două de sex masculin şi două de sex feminin – sunt într-o întrecere pentru ceva care se află în faţa lor, iar unul dintre masculi se află în frunte.
Planşa 7. O pisică stă în faţa unei oglinzi privindu-şi propria imagine.
Planşa 8. Un doctor-iepure examinează un iepure-copil cu stetoscopul; câteva sticluţe de medicamente sunt vizibile în fundal.
Planşa 9. O căprioară-adult face duş, şi este pe jumătate ascunsă în spatele cortinei de la duş. O căprioară mică se uită spre personajul mai mare. Pe perete atârnă un irigator.
Planşa 10. O pisică evident însărcinată, care stă în picioare, cu o burtă mare şi cu un şorţ într-o parte.

Interpretarea C.A.T.®
Se realizează în conformitate cu Sistemul de Scorare Bellak. Acest sistem interpretează fiecare povestioară în conformitate cu 10 categorii:
1.tema principală,
2.eroul principal,
3.pulsiunile și motivele principale ale eroului,
4.perceperea mediului,
5.natura relațiilor interpersonale (personajele sunt văzute ca…),
6.conflictele semnificative,
7.natura anxietăților,
8.defensele principale,
9.adecvarea supraeului manifestată prin ”pedeapsa pentru crimă”,
10.armonizarea cu sine (integrarea ego-ului).
Tehnica urmează modelul de interpretare al T.A.T.®. Din clasificarea poveștilor în categorii se pot obține informații care contribuie la delimitarea unui profil psihologic al subiectului: structura inconștientului, concepția despre lume, conflicte semnificative, natura anxietății, mecanismele de apărare, structura supraeului și puterea eului. Din poveștile înregistrate se poate detecta structura și dinamica personalității, și se pot identifica crizele acute fiind posibilă o intervenție terapeutică corespunzătoare.

 

evaluare-psihologica-teste-utilizate
IV. COMPORTAMENT SI NIVEL DE DEZVOLTARE

ABAS™-II

ABAS™-II este un sistem de evaluare comportamentală axat pe măsurarea broadband a adaptabilității. La nivel internațional, el este considerat standard în evaluarea complexă pentru acordarea gradului de handicap.
Compatibil cu DSM-IV-TR și AAIDD, ABAS™-II oferă un scor general adaptativ compozit (GAC), trei scoruri intermediare: practic, conceptual și social, respectiv zece arii specifice de deprinderi, ceea ce recomandă utilizarea instrumentului în scopuri diagnostice, de planificare a tratamentelor și de monitorizare. Itemii ABAS™-II indică incapacitatea sau capacitatea oricărei persoane cu vârsta cuprinsă între 0 și 89 de ani de a realiza comportamentele tipice traiului cotidian la acea vârstă.
ABAS™-II utilizează patru forme distincte în funcție de intervalul de vârstă și de tipul evaluatorului. Formele dedicate evaluării copiilor sunt exclusiv heteroevaluative, în vreme ce pentru adulți, chestionarul poate fi completat și auto-declarativ.
Cui se adresează și pentru ce este recomandat ABAS™-II?
ABAS™-II se adresează specialiștilor din domeniul clinic și medical care își doresc să măsoare gradul funcțional de afectare al deprinderilor adaptative indiferent dacă tipul prezent de dizabilitate este de tip intelectual sau fizic.
ABAS™-II îți sprijină deciziile în nenumărate contexte, de la alegerea tipului potrivit de educație pentru un copil, la stabilirea capacității de trai independent pentru un senior. De asemenea, este îndeosebi util în evaluarea persoanelor cu tulburări pervasive, dizabilități intelectuale, probleme neuropsihologice, tulburări de învățare, factori biologici de risc, afectare senzo-motorie.

Scalele ABAS™-II
Aşa cum sunt măsurate de ABAS-II, deprinderile adaptative sunt definite ca: acele abilităţi practice de zi cu zi care sunt necesare pentru ca persoana să funcţioneze şi să corespundă cerinţelor mediului înconjurător, incluzând aici şi capacitatea de a avea grijă efectiv de propria persoană în mod independent, dar şi interacţiunea cu alţi oameni. Cele zece deprinderi adaptative sunt menționate mai jos, împreună cu cele trei arii de comportament adaptativ și scorul compozit:
Ariile de deprinderi: Comunicare,  Utilizarea resurselor comunităţii,  Funcţionalitate preşcolară,  Viaţa în şcoală/familie,  Sănătate şi siguranţă,  Timp liber,  Autoîngrijire,  Autodirecţionare,  Social,  Motricitate,  Muncă.
Scorurile intermediare comportamentale: Conceptual, Social, Practic.
Scorul general al adaptabilității: Scorul general adaptativ compozit (GAC).

V. PSIHOPATOLOGIE ADULT

MCMI®-III

MCMI®-III este un instrument clinic axat pe evaluarea psihopatologică a personalității, fiind compatibil cu DSM-IV. MCMI®-III a fost creat de Dr. Theodore Millon, pornind de la propria teorie a personalității și se bazează pe mai mult de 30 de ani de cercetări. Până în prezent au fost publicate mai mult de 600 de studii științifice care au utilizat MCMI® într-o modalitate semnificativă. Inventarul MCMI®-III este destinat adulților (cel puțin 18 ani) și necesită un nivel de înțelegere a cuvântului scris corespunzător clasei a opta, fiind disponibile forme specifice pentru alte categorii mai reduse de vârstă.
Cui se adresează și pentru ce este recomandat MCMI®-III?

MCMI®-III oferă o evaluare validată empiric, relevantă și fidelă, pentru a veni în sprijinul psihologilor și al altor specialiști în domeniul sănătății mintale în mediul clinic, medical, judiciar etc. MCMI®-III este ideal pentru uzul persoanelor care sunt evaluate pentru dificultăți emoționale, comportamentale și interpersonale.
Instrumentul ajută la (1) evaluarea interacțiunii tulburărilor de Axa I și de Axa II pe baza sistemului de clasificare DSM-IV, la (2) identificarea caracteristicilor profunde și pervasive de personalitate care stau la baza simptomelor pacientului și la (3) o înțelegere integrată a relației dintre caracteristicile de personalitate și sindroamele clinice, pentru a facilita deciziile de tratament.

Scalele MCMI®-III
I. Paisprezece scale de patologie de personalitate, adică:
A. Unsprezece Patternuri de personalitate:
Schizoid
Evitant
Depresiv
Dependent
Histrionic
Narcisist
Antisocial
Sadic (agresiv)
Compulsiv
Negativist (pasiv-agresiv)
Masochist (ego-distonic)

B. Trei scale de Patologie severa de personalitate:
Schizotipal
Borderline
Paranoid

II. și zece sindroame clinice, adică:
A. Șapte Sindroame clinice moderate:
Anxietate
Somatoform
Bipolar: maniacal
Distimie
Dependența de alcool
Dependența de droguri
Tulburarea de stres post-traumatic

B. Trei Sindroame clinice severe:
Tulburarea de gândire,
Depresia majoră,
Tulburarea delirantă.

III. Trei Indici de modificare, meniți să evalueze stilul de răspuns al persoanei evaluate: Dezvăluire Dezirabilitate Devalorizare

IV. Testul mai oferă și un indicator al răspunsurilor la întâmplare: Validitate

V. Scalele de fațetă Grossman
De asemenea, se pot calcula si scorurile la 42 de Scale fațetă Grossman, pornind de la scalele referitoare la Patternurile de personalitate și cele privitoare la Patologia severă de personalitate. Acestea identifică procesele de personalitate care se află la baza creșterii scorurilor și ajută la personalizarea viitoarei psihoterapii.
Scalele și scalele fațetă corespunzătoare sunt:
Scala Schizoid: Dispoziție apatică, Neimplicat din punct de vedere social, Indiferent expresiv;
Scala Evitant: Relații interpersonale de evitare, Imagine de sine înstrăinată, Reprezentări contrariante;
Scala Depresiv: Temperament melancolic, Imagine de sine – lipsit de valoare, Cognitiv pesimist;
Scala Dependent: Imagine de sine nepotrivit, Relații interpersonale submisive, Reprezentări imature;
Scala Histrionic: Imagine de sine – sociabil, Relații interpersonale – căutator de atenție, Expresiv dramatic;
Scala Narcisist: Imagine de sine – admirabil, Cognitiv expansiv, Relații interpersonale de exploatare;
Scala Antisocial: Expresiv impulsiv, Mecanism exprimare gestuala și verbala, Relații interpersonale iresponsabile;
Scala Sadic (agresiv): Dispoziție ostilă, Organizare eruptivă, Reprezentari – dăunatoare;
Scala Compulsiv: Cognitiv rigid, Relații interpersonale respectuoase, Imagine de sine – conștiincios;
Scala Negativist (pasiv-agresiv): Dispoziție iritabilă, Expresiv plin de resentimente, Imagine de sine – nemulțumit;
Scala Masochist (ego-distonic): Reprezentări compromise, Cognitiv modest, Imagine de sine – nemeritat;
Scala Schizotipal: Imagine de sine înstrăinată, Cognitiv autist, Reprezentări haotice;
Scala Borderline: Dispoziție labilă, Relații interpersonale paradoxale, Imagine de sine – nesigură;
Scala Paranoid: Cognitiv suspicios, Expresiv defensiv, Mecanism de proiecție.

MMPI®-2

MMPI®-2 este cel mai utilizat și cercetat instrument clinic utilizat de către specialiștii din sănătate mentală pentru a contribui la diagnosticul tulburărilor mentale, dar și de profesioniști din alte domenii în care o privire detaliată asupra personalității este necesară. Prin generozitatea celor peste 120 de scale, MMPI®-2 este broadband-ul psihopatologic care se pliază evaluărilor ample, exhaustive.
Cu o istorie de lungă durată (prima formă a fost publicată în anul 1942), chestionarul și-a dovedit continuu capacitatea de a identifica patternurile de personalitate, pornind de la o bază empirică și aducând permanent îmbunătățiri conform criteriilor științifice, astfel încât cei 567 itemi să reprezinte în prezent încununarea a peste opt decade de cercetări. Versiunea MMPI-2 este versiunea revizuită, îmbunătăţită şi completată cu scalele clinice restructurate şi scala de validitate a simptomelor a primei variante a MMPI (versiunea inițială apărută în anul 1989). Studiile științifice publicate care au utilizat MMPI®-2 într-o modalitate semnificativă depășesc mia, iar numărul lor continuă să crească.

Scalele MMPI®-2

Scale de validitate a simptomelor
Inconstanţă variabilă în răspunsuri (VRIN)
Inconstanţă puternică în răspunsuri (TRIN)
Lipsă de frecvenţă (F)
F Partea a doua (FB)
Lipsă de frecvenţă – Psihopatologie (FP)
Scala de validitate a simptomelor (FBS)
Minciună (L)
Corecţie (K)
Autoprezentare la superlativ (S)

Scalele clinice
Ipohondrie (1HS)
Depresie (2D)
Isterie (3Hy)
Deviere psihopată (4Pd)
Masculinitate-Feminitate (Masculin) (5Mfm)
Masculinitate-Feminitate (Feminin) (5Mff)
Paranoia (6Pa)
Psihastenie (7Pt)
Schizofrenie (8Sc)
Hipomanie (9Ma)
Introversie socială (0Si)

Suscalele Harris-Lingoes
Depresie subiectivă (D1)
Încetinire psihomotorie (D2)
Disfuncţionalitate fizică (D3)
Obtuzitate mentală (D4)
Gânduri negre (D5)
Negarea anxietăţii sociale (Hy1)
Nevoie de afecţiune (Hy2)
Slăbiciune generală – Stare proastă (Hy3)
Acuze somatice (Hy4)
Inhibiţia agresivităţii (Hy5)
Dispute familiale (Pd1)
Conflicte cu autoritatea (Pd2)
Imperturbabilitate socială (Pd3)
Alienare socială (Pd4)
Alienare de sine (Pd5)
Idei de persecuţie (Pa1)
Sensibilitate excesivă (Pa2)
Naivitate (Pa3)
Alienare socială (Sc1)
Alienare emoţională (Sc2)
Incapacitate de stăpânire a eu-lui, cognitiv (Sc3)
Incapacitate de stăpânire a eu-lui, conativ (Sc4)
Incapacitate de stăpânire a eu-lui, inhibiţie defensivă (Sc5)
Experienţe senzoriale bizare (Sc6)
Imoralitate (Ma1)
Accelerare psihomotorie (Ma2)
Imperturbabilitate (Ma3)
Inflaţia eu-lui (Ma4)

Subscalele Introversie Socială (Si)
Timiditate/Jenă (Si1)
Evitare socială (Si2)
Alienare de sine şi de alţii (Si3)

Scalele de conținut
Anxietate (ANX)
Frici (FRS)
Obsesie (OBS)
Depresie (DEP)
Preocupări de sănătate (HEA)
Gândire bizară (BIZ)
Furie (ANG)
Cinism (CYN)
Activităţi antisociale (ASP)
Tip A (TPA)
Părere proastă despre sine (LSE)
Disconfort social (SOD)
Probleme în familie (FAM)
Interferenţă în muncă (WRK)
Indicatori negativi de tratament (TRT)

Scalele componente de conținut
Spaimă generalizată (FRS1)
Frici multiple (FRS2)
Lipsă de hotărâre (DEP1)
Disforie (DEP2)
Subestimare de sine (DEP3)
Ideaţie suicidară (DEP4)
Simptome gastrointestinale (HEA1)
Simptome neurologice (HEA2)
Preocupări generale de sănătate (HEA3)
Simptomatologie psihotică (BIZ1)
Caracteristici schizotipale (BIZ2)
Comportament exploziv (ANG1)
Iritabilitate (ANG2)
Convingeri mizantropice (CYN1)
Suspicionare interpersonală (CYN2)
Atitudini antisociale (ASP1)
Comportament antisocial (ASP2)
Nerăbdare (TPA1)
Competitivitate (TPA2)
Îndoială de sine (LSE1)
Docilitate (LSE2)
Introversiune (SOD1)
Timiditate (SOD2)
Conflicte familiale (FAM1)
Alienare familială (FAM2)
Motivaţie scăzută (TRT1)
Inabilitatea de a se destăinui (TRT2)

Cele cinci scale ale psihopatologiei personalității
Agresivitate (AGGR)
Psihoticism (PSYC)
Lipsă de constrângere (DISC)
Emotivitate negativă/Nevrotism (NEGE)
Introversiune/Emotivitate pozitivă scăzută (INTR)

Scalele suplimentare legate de caracteristici mai generale de personalitate
Anxietate (A)
Refulare (R)
Forţa eu-lui (Es)
Dominanţă (Do)
Responsabilitate socială (Re)

Scalele suplimentare legate de tulburări emoționale generalizate
Inadaptabilitate şcolară (Mt)
Tulburare de stres posttraumatic Keane (PK)
Scala de stres marital (MDS)
Ostilitate (Ho)
Ostilitate supracontrolată (OH)
Scala de alcoolism MacAndrew-revizuită (MACR)
Scala de dependenţă admisă (AAS)
Scala de dependenţă potenţială (APS)
Scalele Preponderenţă gen – Masculin (GM)
Preponderenţă gen – Feminin (GF)

Scalele clinice restructurate (RC)
Demoralizare (RCd / dem)
Acuze somatice (RC1 / som)
Emoţii pozitive scăzute (RC2 / lpe)
Cinism (RC3 / cyn)
Comportament antisocial (RC4 / asb)
Idei de persecuţie (RC6 / per)
Emoţii negative disfuncţionale (RC7 / dne)
Experienţe aberante (RC8 / abx)
Activare hipomaniacală (RC9 / hpm)

MATRICI PROGRESIVE STANDARD – TESTARE IQ

Matrici Progresive Standard (SPM) a fost construit pentru evaluarea inteligenţei persoanelor cu vârsta cuprinsă între 6 şi 80 de ani. Testul a fost adaptat în peste 60 de culturi şi are indiactori psihometrici care atestă valoarea sa în evaluarea inteligenţei.Permite o măsurare acurată a proceselor intelectuale ale copiilor şi adulţilor. Testul este alcătuit din 5 serii a câte 12 itemi, care cresc progresiv‚ în dificultate. Testul este alcătuit din cinci seturi sau serii de imagini/diagrame lacunare în care apar modificări seriale simultan în două dimensiuni. Fiecare diagramă are o parte lipsă, iar persoana testată trebuie să o identifice între alternativele de răspuns care îi sunt oferite.
Testul Standard este alcătuit din 60 de itemi organizaţi pe cinci serii (A, B, C, D şi E) a câte 12 probleme. În cadrul fiecărei serii soluţia primei probleme este cât se poate de evidentă. Soluţiile la problemele care urmează se bazează pe strategiile care au condus la găsirea soluţiilor precedente şi devin din ce în ce mai dificile. Ordinea itemilor oferă antrenamentul necesar înţelegerii metodei de lucru. Cele cinci serii oferă cinci oportunităţi de a deprinde strategia necesară rezolvării problemelor şi cinci evaluări progresive ale aptitudinilor intelectuale ale individului. Pentru menţinerea interesului şi evitarea oboselii, fiecare problemă este prezentată într-o manieră clară şi pe cât posibil aspectuoasă.
SPM poate fi administrat şi persoanelor care nu vorbesc limba română sau care au deficienţe auditive. Deoarece este necesar ca toate persoanele să înţeleagă ceea ce au de făcut, testul poate fi administrat doar individual sau în grupuri de maximum 5 persoane.

Chestionarul PDSQ permite obţinerea atât a unui scor general al psihopatologiei, cât şi a scorurilor la subscale specifice, vizând 13 tulburări de pe axa I:
Tulburare depresivă majoră,
Tulburare de stress posttraumatic,
Bulimie/ alimentaţie compulsivă,
Tulburare obsesiv-compulsivă,
Tulburare de panică,
Tulburări psihotice,
Agorafobie,
Fobie socială,
Abuz/ dependenţă de alcool,
Abuz/ dependenţă de medicamente (droguri),
Tulburare de anxietate generalizată,
Tulburare de somatizare,
Ipohondrie.

În plus, veți obține un scor pentru riscul de suicid şi ghiduri pentru realizarea de interviuri suplimentare ulterioare.

VI. STRATEGII DE COPING ADULT

CERQ (Chestionar de evaluare a copingului cognitiv-emoțional) este un chestionar multidimensional, construit pentru a identifica strategiile de coping cognitiv-emoțional, pe care o persoană le folosește după ce a trăit anumite evenimente sau situații negative.

În comparație cu alte chestionare de coping, care nu fac o distincție explicită între gândurile unei persoane și activitatea sa reală, CERQ se referă în mod exclusiv la gândurile pe care le re o persoană după ce a trăit o experiență negativă.
Chestionarul CERQ măsoară frecvența utilizării anumitor strategii, prin intermediul a 9 scale de evaluare:

1.Auto-culpabilizare
2.Acceptare
3.Ruminare
4.Refocalizare pozitivă
5.Refocalizare pe planificare
6.Reevaluare pozitivă
7.Punerea în perspectivă
8.Catastrofare
9.Culpabilizarea celorlalți

VII. TERAPIE ADULT

T.A.T.

T.A.T.® este o tehnică proiectivă ce urmărește să evalueze modelele de gândire, atitudinile față de sine și față de ceilalți, capacitatea observațională și răspunsurile emoționale ale subiectului la un material slab structurat. În cazul T.A.T.®, stimulii ambigui constau într-un set de planșe care înfățișează personaje umane plasate în diverse situații de viață. Subiectului i se cere să elaboreze o povestire despre fiecare planșă care i se oferă, povestire care solicită subiectului următoarele aspecte: ce se întâmplă în planșa respectivă, evenimentele care au precedat situația respectivă, ce simt și gândesc personajele din planță și cum se încheie povestirea respectivă.
Mai precis, examinatorul prezintă subiecților o serie de planșe din setul de 31 de planșe ale T.A.T.®. Există mai multe metode de aplicare, expuse de diverși autori. De obicei, subiectului i se arată între 10-14 planșe. Cele 31 de planșe sunt împărțite pe categorii, autorul indicând modul de formare a seriilor ce se aplică subiecților băieți, bărbați, fete și, respectiv, femei. Bellak preferă un mod de aplicare care presupune aplicarea a 10 planșe, într-o singură sesiune de aplicare, urmând ca, în cazul în care examinatorul consideră utilă aplicarea și a altor planșe, pentru a pune în evidență alte aspecte ale vieții interne a subiectului, să facă lucrul acesta după aplicarea celor 10 planșe standard precizate de Bellak.